De la mine

Buna, Eu sunt... :) Sunt eu - Mihaela - la varsta de 24 de ani (azi este ziua de 04.04.2008-peste 2 zile va fi ziua de nastere a lui Vio - face 23 de ani.. si i-am luat niste adidasi Reebok care ii placeau ei foarte mult :) ..Au trecut 6 ani de cand a murit mama... Si tot goala ma simt... ma simt pierduta..a nimanui..si imi vine sa plang...desi stiu ca lui tata si lui vio le pasa de mine..oni e indiferent ..face multe prostii...nasoale prostii ) Ce mai faci? Ce face sotul tau? Copii ce-ti fac? Iti scriu din trecut, din trecutul prin care ai trecut tu.. un trecut in care ai fost singura... i-ai avut aproape doar pe tata, pe Vio, pe Oni si pe Adolf... Apropo ce mai fac ei? Care mai e viata lor? Ce mai face Adolf? Cred k e tare lenes acum ca a imbatranit... :) Cum este viata ta? Ti s-au indeplinit dorintele? Ai ajuns sa calatoresti prin tari straine? Ti-ai intalnit iubirea? (Daca nu ai intalnit-o ..mai cauta..... nu-ti pierde speranta... pana la urma totul va fi bine..sau chiar si "tot raul spre bine") Colegii tai din liceu ce mai fac? Ai mai vorbit cu ei? Ai mai fost pe la Horia in Victoria? Sau ai uitat de tot, viata asta rapida ti-a rapit si dreptul de a mai visa sa ajungi pe acolo... cu fostii colegi.. in orasul acela minunat..in care timpul parca a stat in loc..cu flori la balcoanele blocurilor, cu copaci verzi si iarba si munti si cer albastru si soare si padure si liniste si pace si ... si... Nu plange acum cand citesti mail-ul acesta... (asa cum imi vine mie sa fac)... fii bucuroasa ca ai trait .. fii bucuroasa ca ... ai pe cineva care te iubeste si pe care iubesti, ca poti vedea cerul albastru, ca razele soarelui iti pot mangaia fata, ca poti vedea si simti marea, ca dupa ploaie poti mirosi aerul acela proaspat,umed, limpede chiar,...curat... , ca poti vedea lalelele inflorite, ca poti merge pe munte... ca existi... Desi este ciudat, am scris aceasta scrisoare ca sa-mi amintesc peste cativa ani de lucrurile care ma bucurau, pe care le iubeam, care ma faceau sa zambesc, care ma intristau si ma faceau sa plang.... Spune....m-am schimbat? Simt ca mi-am trait viata?? Cum e? Acum sunt la munca... mai tii minte perioada cand ai lucrat la Hilti .... acum unde lucrezi?... e mai bine decat acolo?? Eu sincer sper ca este mult mai bine decat acolo... sau daca esti in continuare acolo..sper ca s-au schimbat lucrurile radical...si modul de a gandi al unor oameni sper sa se fi schimbat... desi...e cam greu... Ma gandesc ce sa-ti mai scriu tie - Mihaela din viitor.... si ma apuca plansul... mi-e tare frica de viitor... mi-e frica de singuratate, de o viata netraita asa cum trebuie... mi-e frica.. Iti amintesti ca erai o fricoasa? Acum cred ca nu mai esti asa.... esti o persoana matura... implinita... linistita...care-ti traieste viata asa cum a dorit dintotdeauna... din-nainte de 2008. De aici din trecut vreau sa-ti dau cateva sfaturi: 1. Nu uita sa zambesti ... cand intalnesti pe cineva, un zambet poate schimba parerea formata, poate lumina ziua cuiva asa ca nu uita sa zambesti 2. Iubeste... Iubeste tot ce ai in jur: familie, prieteni, animale, flori, soare, nisip, mare, munte, ploaie, cer albastru, nori... 3. Nu-ti mai fie frica... incearca, experimenteaza... nu poti sa stii daca iti place sau nu un lucru daca nu incerci (mai tii minte ca asa spunea tata cand ma punea sa mananc ceva -gen omleta cu portocale, mere , verdeata, carnati, condimente, etc :) - ) 4. Ai doar o viata...TRAIESTE-O! Nu lasa viata sa treaca pe langa tine..fa tot ceea ce doresti cu adevarat sa faci fara sa-i ranesti pe ceilalti si fara sa fii rea cu ceilalti. 5. Atunci cand esti suparata.. plangi,( dar nu -ti arunca supararea pe cei din jur care poate nu au nici o vina), asculta CD-urile alea de la Horia pe care le-ati ascultat cand ai fost prima data la Victoria, Plangi... descarca-te 6. Mai suna-ti prietenii aia putini pe care-i ai din cand in cand... sa nu creada ca i-ai uitat... stii prea bine ca nu i-ai uitat, numai ca ai prea multa treaba... ai prea putin timp de vorbit aiurea... mergi cu ei in oras, la un suc..sau poate la un restaurant... aduceti-va aminte de liceu, de cum spunea d-na diriginta:"Stati vos!", de cum vorbea cu precipitatii, de profa de mate-doamna Popescu- de cum ne altoia la tabla.. de cum era sa exerseze pe ea Elena o figura de la aikido, de momentul in care era sa-i cada galeria in cap cad a trecut elena printre catedra si calorifer si a agatat perdeaua, de momentele cand Razvan spunea la matematica: dar mai exista o alta metoda de a rezolva problema aceasta..stiu eu... de lungile polemici pe care le aveau Dan si Horia cu profa de istorie, de tot ce a fost frumos in liceu.... :) Te intristezi cand te gandesti la toate aceste lucruri din trecutul tau?? Plangi daca vrei, dar nu fii trista ca s-au intamplat.... fii fericita ca s-au petrecut... ca ai avut ocazia sa cunosti niste oameni minunati, cu care sa iti petreci ceva timp.... Mai tii minte cat de naiva erai ... cum credeai multe lucruri si cand vedeai ca nu e asa... te enervai pe toti si incepeai sa te superi aiurea... Mai tii minte ca aici la Hilti nu mai vroiai sa fii asistent manager... vroiai altceva... a urmat ceva dupa postul asta ... sau ai plecat... cum a fost pana la urma? Am atatea lucruri sa scriu...nici nu stiu daca pentru mine din viitor aceste lucruri vor mai avea vreun sens sau vreun inteles....sau daca cel putin vor mai conta.... Peste numai o zi voi uita ca am scris aceasta scrisoare.... ce uimita voi fi cand o voi primi de ziua mea de nastere in anul 2018. Si acum ca sa inchei scrisoarea catre mine.... iti spun doar atat... Capul sus! am trecut peste lucruri grele si urate... pot sa trec peste orice...sunt puternica...( desi nu se vede) Ar mai fi multe de scris, dar ajunge... ca se va intreba Philippe ce tot scriu aici la calculator de 15 minute in continuu.... Numai bine! Si sa ai o zi frumoasa si o viata implinita, minunata! :)