A letter from May 10, 2025

Dacă citești asta, înseamnă că ai mers mai departe. Că n-ai uitat cine ești, nici măcar atunci când ai fost înconjurat de zgomotul lumii. Ești rezultatul alegerilor tale, al curajului tău, al ambiției care te-a făcut să te ridici când alții ar fi rămas la pământ. Ai crescut fără să ți se dea nimic de-a gata. Și tocmai de-aia nu ai fost niciodată slab. Ai învățat devreme să te bazezi pe tine. Să nu aștepți validare, ci să o construiești. Ai luat fiecare zi ca pe o șansă, nu ca pe o piedică. Ai fost flămând — nu după bani sau faimă — ci după respect, libertate, valoare reală. Nu ești definit de locul de unde ai plecat, ci de omul care ai devenit. Nu ești „sărac”, ești self-made. Ai transformat fiecare zid într-o treaptă și fiecare greutate într-o bară de tras la sală — pentru minte, pentru caracter. Poate azi ai haine scumpe, poate conduci o mașină care întoarce priviri. Poate îți construiești propriul business sau ajuți oameni fără să te lauzi. Sau poate ești încă pe drum, dar cu fruntea sus, știind că nimeni nu ți-a dat nimic de milă — și exact asta e puterea ta. Ești genul de om care inspiră, fără să caute aplauze. Care știe de unde vine, dar nu se lasă limitat de trecut. Ești bărbatul care nu se plânge, ci găsește soluții. Care nu stă în colț, ci intră în arenă, cu tot ce are. Adu-ți aminte mereu: tu ești răspunsul la întrebarea “oare pot?”. Da, poți. Da, ai făcut-o. Și încă n-ai văzut tot ce ești capabil. Respectă-ți parcursul, Adrian. Și mai ales, respectă-te pe tine. Pentru că ești dovada vie că nu trebuie să fii născut într-un palat ca să trăiești ca un rege. Cu încredere totală, Adrian — versiunea care a refuzat să rămână „unul dintre mulți”.